A trece printr-o amputație este o experiență traumatizantă, indiferent de vârsta la care are loc. Singura diferență este însă că în cazul copiilor recuperarea poate fi mai rapidă din simpul motiv că aceștia au o stare de spirit pozitivă, sunt mai opimiști și nu caută vinovați sau explicații. Amputarea afectează atât corpul, cât și mintea, iar pacienții se pot confrunta adesea cu tulburări de ordin psihologic. Imagine de sine afectată, dezechilibre emoționale, stări de tristețe, anxietate, toate sunt sentimente comune în rândul persoanelor cu amputații de membru, mai ales în perioada imediat următoare. Partea bună este că există tratament pentru toate acestea, iar apelarea la un medic specialist este absolut necesară pentru că o stare de spirit bună va avea un aport și asupra procesului de reabilitare și de adaptare la noul stil de viață.
Ce este anxietatea și cum o recunoști?
Anxietatea este o stare emoțională care se caraterizează printr-o îngrijorare permanentă și intensă față de ce urmează să se întâmplă, neavând în realitate o bază, tocmai pentru că multe dintre experiențe nu se pot anticipa, mai ales atunci când nu am mai fost într-o situație similară. Starea de anxietate se bazează mai degrabă pe presupuneri, care se nasc din frica de necunoscut și din panica pacientului legată de faptul că nu va putea face față schimbărilor care îl așteaptă. În unele situații este o stare normală și chiar utilă în cazuri de pericol, însă poate deveni o problemă ce afectează întreaga calitate a vieții. Printre simptomele stărilor de anxietate se numără:
– gândurile și preocupările constante
– tensiunea și crampele musculare
– dificultățile de respirație
– greața și diareea
– transpirația excesivă
– spasmele musculare
– oboseala permanentă
– iritabilitatea
– somnul agitat și insomnia
Orice stare excesivă de nervozitate care te împiedică să îți desfășori activitățile cotidiene poate fi diagnosticată ca fiind anxietate și este important ca pacientul să aibă o discuție cu medicul specialist pentru a găsi cea mai bună variantă de tratament.
Cum tratezi anxietatea în cazul persoanelor cu amputații?
Tratamentul pentru anxietate în cazul persoanelor cu amputații poate necesita abordări speciale din partea medicului specialist. Câteva dintre cele mai comune și totodată eficiente variante de tratament care se folosesc în practică cuprind:
– terapia cognitiv-comportamentală – este un tip de terapie care are în vedere identificarea surselor gândurilor care determină stările de anxietate și comportamentele negative. Este un tratament potrivit în cazul pacienților care au dificultăți în a se adapta la noul stil de viață și care au o imagine de sine afectată de operația de amputare.
– terapia prin expunere – implică expunerea pacientului la situațiile care îi provoacă starea de anxietate pentru a învăța cum să gestioneze mai bine situațiile și a deveni familiar cu ele. Aceste tip de tratament se poate dovedi util în cazul persoanelor cu amputații care au temeri specifice vis-a-vis de anumite activități fizice cum ar fi mersul pe bicicletă sau înotul.
– tratamentul medicamentos – există situații care nu pot fi gestionate prin terapie, fiind necesar un tratament pe bază de medicamente care va trata simptomele severe de anxietate. Pacienții trebuie să ia în calcul două aspecte în aceste cazuri: primul este legat de faptul că aceste tratamente medicamentoase se fac exclusiv sub recomandarea și îndrumarea medicului specialist și nu la recomandarea altor pacienți. Al doilea aspect este că medicamentele tratează efectul, nu și cauza, așadar simptomele se pot ameliora, însă doar prin terapie și autoanaliză se pot depista sursele anxietății și implicit corectarea lor.
– terapia prin artă sau muzică – în general orice formă a frumosului care declanșează experiențe senzoriale pozitive este o modalitate de terapie și poate fi utilă în gestionarea eficientă a stresului și anxietății. Astfel de activități pot ajuta persoanele cu amputații să-și exprime mai bine emoțiile, să își dezvolte noi laturi și abilități și să scape de complexe. Fie că e vorba despre pictură, muzică, lucru manual sau chiar religie și spiritualitate, focusul pe o activitate care produce plăcere și satisfacție ține gândurile negative departe și îmbunătățește imaginea de sine; în plus, pacientul se simte util și chiar parte dintr-o comunitate dacă decide să se alăture unui grup cu interese comune pentru o anumită zonă de activități.
Primul pas pentru o sănătate mentală bună este găsirea unui medic cu experiență în tratarea persoanelor cu amputații, care va putea înțelege pe deplin impactul unui astfel de eveniment în viața pacientului. Medicul poate fi recomandat de către doctorul de familie sau de către un grup suport pentru persoanele cu amputații. Pe lângă psihiatri și psihoterapeuți, un terapeut ocupațional poate fi o idee bună pentru a găsi noi activități cotidiene și sfaturi despre adaptarea la noul stil de viață. Cel mai important aspect în relația cu medicul este încrederea și transparența – doar având o atitudine deschisă și dorința de a duce o viață normală, cu cât mai puține limitări se pot face progrese. Medicul are experiența, însă pacientul este cel care vine cu atitudinea și mentalitatea ce îl ajută să depășească obstacolele cu succes.
